Dependența digitală

Ce este dependența digitală ?

Dependența digitală este o tulburare comportamentală caracterizată prin utilizarea compulsivă, excesivă și disfuncțională a oricărui tip de tehnologie digitală sau sistem computerizat, care rezultă în deteriorarea semnificativă a funcționării psihologice, sociale, academice sau profesionale a individului, în ciuda conștientizării consecințelor negative. Din punctul de vedere al clasificării, dependența digitală este un caz de Dependență de Tehnologie.

Dependența digitală ca reprezentare grafică

Dintre tipurile de dependență digitală fac parte: Dependența de Calculator, Dependența de Internet și Dependența de Ecran.

Principalele caracteristici

Toleranța – nevoia de a petrece din ce în ce mai mult timp online pentru a obține aceeași satisfacție (1).

Simptomele de sevraj – anxietate, iritabilitate sau depresie când accesul la tehnologie este limitat (2).

Compromiterea funcționării – deteriorarea relațiilor interpersonale, a performanței academice sau profesionale (3).

Mecanisme neurobiologice

Cercetările neurostiințifice arată că dependența digitală activează circuitele cerebrale similare cu cele implicate în dependențele de substanțe, în special sistemul de recompensă dopaminergic (4). Stimulii digitali, precum notificările sau „like-urile”, declanșează eliberarea de dopamină în nucleul accumbens, creând un ciclu de căutare a recompensei (5).

Factori de risc în dependența de digitală

Literatura identifică mai mulți factori de vulnerabilitate:

  • Trăsături de personalitate precum neuroticismul și impulsivitatea (6,7)
  • Probleme de reglare emoțională și strategii de coping inadecvate (8)
  • Tulburări psihice preexistente, în special depresia și anxietatea (9)

Dependența digitală reprezintă o provocare contemporană complexă care necesită o abordare multidisciplinară în înțelegere și tratament, combinând perspective din psihologia cognitivă, neurobiologie și terapiile comportamentale.

Diferențe și asemănări față de alte dependențe înrudite

Deși, de multe ori este confundată până la indentificare cu dependența de Internet sau cu dependența de tehnologie, ea nu este același concept cu cele enumerate.

Nu poate fi confundată cu dependența de tehnologie pentru că cineva poate să fie dependent de tehnologie fără ca acea tehnologie să fie neaparat digitală.

Nu poate fi confundată cu dependența de Internet pentru ca există dependențe care sunt digitale dar nu au legătură cu Internetul.

Dependența digitală se extinde mult dincolo de dispozitivele tradiționale și poate include orice tehnologie digitală care oferă stimulare, feedback sau interacțiune.

Extinderea conceptului de dependență digitală

Cercetările recente recunosc că dependența digitală poate viza orice dispozitiv sau sistem digital care activează mecanismele de recompensă cerebrală (10). Aceasta include:

Dispozitive purtabile (wearables): Smart watch-urile și fitness tracker-ele pot genera dependență prin notificările constante, urmărirea obsesivă a metricilor de sănătate (pași, puls, somn) și necesitatea de „închidere” a inelelor de activitate (11). Fenomenul „quantified self” poate deveni compulsiv când utilizatorii dezvoltă anxietate în absența datelor despre corpul lor (12).

Tehnologii integrate în mediul înconjurător: Casele inteligente, sistemele de automatizare, geamurile electronice și chiar mașinile electrice cu funcții smart pot crea dependențe comportamentale. Utilizatorii pot dezvolta necesitatea compulsivă de a controla și monitoriza aceste sisteme (13).

Mașinile conectate: Vehiculele moderne cu sisteme infotainment avansate, conectivitate la internet și aplicații pot genera comportamente dependente similare cu smartphone-urile. Distragerea atenției prin aceste tehnologii a devenit o problemă majoră de siguranță rutieră.

Mecanismele psihologice comune

Toate aceste tehnologii digitale împart caracteristici comune care pot facilita dependența:

Feedback intermitent: Notificările, alertele și actualizările activează sistemul de recompensă prin programul de întărire variabilă (14).

Iluzia controlului: Tehnologiile oferă senzația de control și predicție asupra mediului, creând o dependență psihologică de această putere percepută (15).

Evitarea disconfortului: Orice tehnologie digitală poate deveni un mecanism de evitare a anxietății, plictisului sau emoțiilor negative (8).

Implicații pentru diagnostic și tratament

Această perspectivă extinsă sugerează că dependența digitală ar trebui conceptualizată ca o tulburare de comportament adaptiv legat de orice interfață digitală, nu doar de anumite dispozitive specifice (16). Aceasta are implicații importante pentru evaluarea clinică și designul intervențiilor terapeutice.

Referințe

  1. Integrating psychological and neurobiological considerations regarding the development and maintenance of specific Internet-use disorders: An Interaction of Person-Affect-Cognition-Execution (I-PACE) model
  2. Internet addiction and problematic Internet use: A systematic review of clinical research
  3. Problematic Internet use and psychosocial well-being: development of a theory-based cognitive–behavioral measurement instrument
  4. Neurobiological Correlates in Internet Gaming Disorder: A Systematic Literature Review
  5. The relationship between addictive use of social media and video games and symptoms of psychiatric disorders: A large-scale cross-sectional study
  6. Internet addiction in students: Prevalence and risk factors
  7. Internet addiction in adolescents: Prevalence and risk factors
  8. A conceptual and methodological critique of internet addiction research: Towards a model of compensatory internet use.
  9. The association between internet addiction and psychiatric co-morbidity: a meta-analysis
  10. Carpe diem instead of losing your social mind: Beyond digital addiction and why we all suffer from digital overuse
  11. Randomized Trial of a Fitbit-Based Physical Activity Intervention for Women
  12. The Quantified Self: A Sociology of Self-Tracking
  13. Conceptualizing and measuring quality of experience of the internet of things: Exploring how quality is perceived by users
  14. Multiple dopamine functions at different time courses
  15. Will it hurt less if I can control it? A complex answer to a simple question.
  16. The Interaction of Person-Affect-Cognition-Execution (I-PACE) model for addictive behaviors: Update, generalization to addictive behaviors beyond internet-use disorders, and specification of the process character of addictive behaviors