Edward Thorndike a fost un psiholog american cunoscut pentru contribuțiile sale în domeniul psihologiei educaționale și al psihologiei comportamentale.
S-a născut pe 31 august 1874 și a murit pe 9 august 1949. Thorndike este cel mai bine cunoscut pentru cercetările sale în învățare și condiționare operantă, contribuind semnificativ la înțelegerea modului în care animalele și oamenii învață prin trial and error (încercare și eroare).
A avut o legătură semnificativă cu behaviourismul, fiind considerat unul dintre premergătorii acestui curent în psihologie. Deși nu a fost un behaviourist în sensul strict al cuvântului, contribuțiile sale au pus bazele pentru dezvoltarea ulterioară a behaviourismului, în special prin intermediul cercetărilor sale asupra învățării și comportamentului.
Contribuții și descoperiri importante:
- Legea efectului: Thorndike a formulat această lege, care afirmă că răspunsurile care produc un efect satisfăcător într-o situație dată sunt mai susceptibile să fie repetate în viitor în aceeași situație. În schimb, răspunsurile care produc un efect nesatisfăcător sunt mai puțin susceptibile să fie repetate.
- Experimente cu pisici: El a efectuat faimoasele sale experimente folosind cutii de problemă, în care pisicile trebuiau să găsească soluții pentru a scăpa și a obține hrană. Aceste experimente au evidențiat procesul de învățare prin încercare și eroare și au sprijinit teoria sa privind legea efectului.
- Condiționarea operantă: Thorndike este considerat un precursor al lui B.F. Skinner în domeniul condiționării operante, contribuind la fundamentarea principiilor care stau la baza acestei teorii.
- Psihologie educațională: Thorndike a avut un interes major în aplicarea psihologiei pentru îmbunătățirea procesului educațional. El a dezvoltat teste de inteligență și metode de măsurare a aptitudinilor academice, influențând semnificativ sistemele de evaluare și testare educațională.
- Teoria conexionismului: Aceasta teorie sugerează că învățarea este rezultatul formării de asocieri între stimuli și răspunsuri. Conexioniștii, cum ar fi Thorndike, au crezut că învățarea se produce prin formarea de legături (conexiuni) între stimulii din mediul înconjurător și răspunsurile date de individ.
Edward Thorndike a fost un pionier în aplicarea metodelor științifice în studiul comportamentului și a avut o influență durabilă asupra psihologiei moderne, în special în domeniul educației și al înțelegerii mecanismelor de învățare.