John Watson

Cine a fost John Watson?

John Watson a fost un psiholog american celebru, cunoscut în special pentru dezvoltarea comportamentismului (behaviorism). S-a născut pe 9 ianuarie 1878 și a murit pe 25 septembrie 1958.

Watson a avut o influență majoră asupra psihologiei, promovând ideea că comportamentul uman poate fi studiat obiectiv și controlat prin intermediul stimulilor din mediul înconjurător, fără a fi nevoie de investigarea proceselor mentale interne.

“Dați-mi 12 nou-născuti sănătoși și, utilizând principiile behavioriste, vă garantez că pe oricare dintre ei, luat la întamplare, pot să-l pregatesc pentru a deveni medic, avocat, artist, comerciant, şi, da, chiar hoţ, indiferent de talentul, tendințele, abilitățile şi rasa strămoşilor săi…”

John Watson

John Watson

psiholog behaviorist

Printre cele mai importante contribuții ale lui Watson se numără experimentul „Little Albert”, în care a demonstrat cum frica poate fi condiționată la copii.

În ce a constat experimentul Little Albert?

Experimentul „Little Albert” a fost realizat de John B. Watson și Rosalie Rayner în 1920, și a fost un studiu clasic în domeniul psihologiei comportamentale. Scopul experimentului a fost să demonstreze cum emoțiile pot fi condiționate (învățate) la oameni, utilizând un copil mic, pe nume Albert, în vârstă de aproximativ 9 luni la începutul studiului. Astfel, Albert, a fost condiționat să se teamă de un șobolan alb prin asocierea acestuia cu un zgomot puternic și neplăcut.

Micul Albert
Subiectul de 9 luni din Experimentul Micul Albert.

Desfășurarea experimentului

  1. Evaluarea inițială: La începutul experimentului, Albert nu arăta nicio frică față de diverse obiecte, inclusiv un șobolan alb, un iepure, un câine, o maimuță, măști și bile de bumbac.
  2. Condiționarea fricii:
    • Albert a fost expus unui șobolan alb. În timp ce Albert se juca cu șobolanul, Watson și Rayner au făcut un zgomot puternic lovind o bară de metal cu un ciocan, în spatele copilului.
    • Zgomotul a speriat copilul, provocându-i o reacție de frică.
    • După repetarea acestui proces de mai multe ori, Albert a început să asocieze șobolanul alb cu zgomotul puternic și neplăcut, și astfel a dezvoltat o frică condiționată față de șobolan.
  3. Generalizarea fricii:
    • Ulterior, Watson și Rayner au observat că frica lui Albert nu era limitată doar la șobolanul alb. Copilul a început să arate semne de frică și față de alte obiecte albe și pufoase, cum ar fi un iepure alb, o haină de blană albă și chiar un Moș Crăciun cu barbă albă. Aceasta a demonstrat fenomenul de generalizare a răspunsului condiționat.

Implicații și critici

  • Etică: Experimentul a fost ulterior criticat sever din punct de vedere etic, deoarece nu s-au luat măsuri pentru a decondiționa frica lui Albert, iar studiul nu a respectat standardele etice moderne în cercetarea psihologică.
  • Contribuții: Cu toate acestea, experimentul „Little Albert” a avut o influență majoră în domeniul psihologiei, demonstrând principiile condiționării clasice la oameni și evidențiind importanța factorilor de mediu în dezvoltarea comportamentelor emoționale.

Experimentul a rămas un exemplu controversat, dar important, în istoria psihologiei comportamentale.

Watson a avut, de asemenea, o carieră notabilă în publicitate, aplicând principiile comportamentiste pentru a influența comportamentul consumatorilor. De-a lungul vieții sale, el a scris numeroase lucrări și articole care au contribuit la popularizarea și dezvoltarea comportamentismului ca școală de gândire în psihologie.

Contribuțiile importante ale lui John Watson

John B. Watson a avut contribuții majore în domeniul psihologiei, în special prin dezvoltarea comportamentismului (behaviorismului). Iată câteva dintre cele mai importante contribuții ale sale:

1. Dezvoltarea comportamentismului (behaviorismului)

  • Teoria comportamentistă: Watson a fost fondatorul comportamentismului, o școală de gândire în psihologie care susține că comportamentul poate fi studiat în mod obiectiv, fără a lua în considerare procesele mentale interne. El a propus că toate comportamentele sunt rezultatul unor răspunsuri la stimuli din mediul înconjurător.
  • Manifestul comportamentist: În 1913, Watson a publicat articolul „Psychology as the Behaviorist Views It”1, considerat manifestul comportamentismului, în care a argumentat că psihologia ar trebui să se concentreze pe comportamentele observabile și măsurabile.

2. Experimentul „Little Albert”

  • Condiționarea emoțiilor: Prin acest experiment, Watson a demonstrat că emoțiile umane pot fi condiționate. Acest studiu a arătat cum un copil mic poate dezvolta o frică față de un obiect neutru (un șobolan alb) prin asocierea acestuia cu un zgomot puternic și neplăcut.

3. Aplicații practice ale comportamentismului

  • Psihologie aplicată: Watson a aplicat principiile comportamentiste în diverse domenii, inclusiv în publicitate, unde a folosit tehnici de condiționare pentru a influența comportamentele consumatorilor.
  • Educație și parenting: Watson a promovat idei despre educație și creșterea copiilor bazate pe comportamentism, susținând că mediul joacă un rol crucial în dezvoltarea copiilor și că părinții ar trebui să utilizeze tehnici de condiționare pentru a modela comportamentul acestora.

4. Critica introspecției

  • Obiectivitate în psihologie: Watson a criticat metoda introspecției, predominantă în psihologia de la începutul secolului XX, considerând-o subiectivă și neștiințifică. El a pledat pentru o abordare mai riguroasă și mai obiectivă a studiului psihologiei, bazată pe observația comportamentului.

5. Influența asupra psihologiei moderne

  • Bazele pentru comportamentismul radical: Watson a pus bazele pentru dezvoltarea ulterioară a comportamentismului radical, continuată de psihologi precum B.F. Skinner, care au extins și aprofundat teoriile comportamentiste.
  • Schimbarea paradigmei: Munca lui Watson a contribuit la schimbarea paradigmei în psihologie, de la o disciplină dominată de studii introspective asupra minții la una focalizată pe studiul comportamentului observabil și măsurabil.

John B. Watson a avut un impact durabil asupra psihologiei, prin promovarea unei abordări științifice și obiective în studierea comportamentului uman și prin demonstrarea modului în care comportamentele pot fi învățate și modificate.

Resurse

  1. Watson, J. B. (1913). Psychology as the behaviorist views it. Psychological Review, 20(2), 158–177. https://doi.org/10.1037/h0074428