Cuprins
Intro
Era in vara lui 2020 și trebuia să mă întâlnesc, la o terasă, în centru, cu un cunoscut și să vedem cum putem colabora într-un proiect I.T. care se dorea revoluționar prin faptul că, teoretic, ar putea face orice applicație web imposibil de spart.
Cum am ajuns cu 30 de minute mai repede am dat o fuga pâna la libraria din apropriere de unde mi-am cumpărat o carte cu un titlul amuzanto-alarmist: ”Demența digitală” scrisă de Manfred Spitzer.
Întâlnirea a avut loc, am discutat înflăcărați despre cum vom schimba noi lumea prin noul proiect (orice I.T.-ist visează la cum va schimba el/ea lumea 🙂 )….iar în tot acest timp cartea a stat cuminte lângă mine. Nici nu știam ca acea colaborare se va dovedi un drum înfundat iar cartea aia mică roșie ce stătea lângă mine îmi va deschide unul nou.
Tot în acea vară m-am apucat să o citesc – dar abia în anul următor am reușit să o termin.
– De ce? Este dificilă?
– Nu!
– Are un limbaj greoi?
– Nu!
Problema a fost, pentru mine, o disonanță cognitivă – pentru că, în carte, se arată cum folosirea electronicelor și mai ales a computerelor duce practic (cu dovezi științifice) la o reducere a inteligenței și a altor abilități.
După o viață de om în care am fost convins că device-urile și computerele ne vor aduce numai beneficii iată că vine cineva care arată că lucrurile nu stau chiar așa.
Dar hai sa vedem care sunt efectele folosirii electronicelor.
Efecte psihologice
Nu cred că există părinte care după ce și-a lăsat copilul câteva ore să stea pe telefon, tabletă sau calculator să nu observe o schimbare în modul cum se comportă, cum arată sau cum se simte copilul său.
“În ce privește utilizarea calculatorului la școală a reieșit, pe de o parte, că elevele și elevii care nu folosesc niciodată un calculator au rezultate ușor mai slabe decât cei și cele care folosesc calculatorul de câteva ori pe an sau de câteva ori pe lună. […] Pe de altă parte, rezultatele la citire și aritmetică ale celor care folosesc calculatorul de mai multe ori pe săptămână sunt în mod vădit mai slabe. Același lucru este valabil și în cazul folosirii internetului la școală“ afirma Manfred Spitzer.
Depresia
Este adevărată afirmația conform căreia rareori vezi pe cineva, care stă în fața unui monitor, să pară fericit.
Deci, nu e de mirare că depresia apare, mai frecvent, simultan cu dependența de calculator și dependența de Internet.
Se pare ca acei copii care folosesc intens mediile digitale au cea mai mare rată de absenteism la activitățile organizate în timpul liber. Problematică este varsta între 13 și 16 ani în care adolescenții ar trebui să interacționeze cu cei de vârsta lor pentru a se poziționa la nivel de grup / societate. Pentru acest lucru este nevoie de întâlniri reale, nu de evenimente virtuale întâmplate în universuri digitale (vezi jocurile cu împușcături de monștri)
În plus, s-a constatat o legătură clară între folosirea mediilor digitale și apariția stresului și depresiei, mai ales la tinerele femei.
Se pare că stresul cronic datorat lipsei de control asupra propriei vieți duce nu numai la o imunitate scăzută dar și la tulburări hormonale, dificultăți digestive, slabirea musculaturi, probleme respiratorii și cardiace și chiar moartea celulelor nervoase din creier…care duce, în final, la demență.
Dependența
Este greu de vorbit despre dependența de electronice în situația în care numai din 1997 până în 2010 folosirea Internetului a crescut, pentru cei cu vârste între 14 și 19 ani, de la 6.3% la 100% (în Germania).
Activitățile principale ale dependenților de Internet sunt:
- cumpărături pe Internet
- filme
- rețelele de socializare
- chat-uri
- jocuri online
la care se adaugă folosirea Internetului mai ales noaptea.
Combinând acest fapt cu prevalența telefoanelor mobile probabil că ”saturația” cu mediu digital este mult supraunitară.
Cercul vicios cunoscut din tratamentul tulburărilor anxioase, care constă în izolare, anxietate față de legăturile sociale și din nou izolare, este întărit de posibilitățile oferite de internet. O serie întreagă de studii arată o legătură clară între singurătate și folosirea internetului.
Se știe deja că jocurile video pot crea dependență – mai ales cele complexe și în care sunt implementate sisteme de recompensă în așa mod create încât să stimuleze dorința de a juca.
În interiorul creierului există anumiți neuroni care se activează atunci când ceva bun se întâmplă – moment la care sunt eliberate endorfinele ce care sunt resimțite ca plăcere. Această zonă este activată de orice substanță activă (cocaină, morfină, heroină, etc) și din acest motiv se numeste nucleul dependenței.
Ceea ce este interesant e faptul că acest centru nu este activat numai de substanțe psihoactive ci și de mediile digitale cum ar jocurile video.
Alt mod de a crea dependență este frica de a pierde ceva ”important” când nu ești conectat ,fenomen întâlnit, mai ales, în rețelele sociale, și de aceea foarte mulți tineri stau în permanență conectați la Internet.
Consumul de medii digitale nu declanșează numai dependența ci sporește, să spunem prin iradiere, o diminuare a autocontrolului determinant la randul sau comportamente compulsive mergând până consumul de substanțe.
Efecte fiziologice
Somnul
Se știe că omul poate rezista fără mâncare până la 30 de zile dar nu fără somn. Hazliu e că al nostru corp poate rezista fără somn dar nu și creierul. El are nevoie de acea perioadă de somn dar nu pentru odihnă în sensul de repaus – căci noile descoperiri arată că, în somn, creierul nu se oprește, doar își modifică modul de funcționare. Unul din principalele motive ale existenței somnului este că, în somn, noile conținuturi, noile informații acumulate sunt integrate în cunoașterea deja acumulată. Deci, cine învață mult are nevoie de mai mult somn iar cine pierde nopțile nu poate stoca ceea ce a învățat – chiar dacă stă noaptea sa învețe mai mult – pentru că noile noțiuni nu sunt stocate.
Nu există părinte sau profesor care să nu confirme cât de obosiți sunt copiii care au pierdut o noapte stând pe Internet fie jucându-se la calculator fie stând pe rețelele de socializare.
Un alt aspect al folosirii Internet-ului este al corelației cu insomnia – sunt studii care arată că folosirea, mai ales seara, a mediilor digitale, chat-ul la femei, emailul și jocurile la ambele sexe și disponibilitatea continua prin telefonul mobil se corelează foarte tare cu apariția simptomelor tulburărilor de somn.
Privarea de somn reduce cu 8% metabolismul bazal ceea ce se traduce într-o creștere în greutate cu aproximativ 5 kilograme pe an. Deci privarea cronică de somn nu duce numai la oboseala cronică ci și la obezitate și diabet.
Cogniția
“Procentajul celor care nu participă la nici o activitate organizată în timpul liber este maxim printre cei care folosesc intens mediile digitale, indiferent ce vârstă au.”
O concluzie destul de dură este că: “descoperirea digitală a lumii împiedică maturizare creierului.”
Prin obișnuința de a folosi Internetul și Cloud-ul se renunţă la activitatea conștientă de a face munca mentală autonomă sau de a-ţi folosi memoria.
Efecte sociale
“Cu toate acestea, utilizarea mai mare a Internetului a fost asociată cu scăderea comunicării participanților cu membrii familiei din gospodărie, scăderea dimensiunii cercului lor social și creșterea depresiei și singurătății lor.” afirmă Kraut, R., Patterson într-un studiu din 1998
Un efect al rețelelor sociale este ca îi fac pe copii sa fie mai singuri și mai nefericiti.
Folosirea calculatorului în primii ani de grădiniță poate duce la tulburări de atenție, iar mai târziu, la dislexie .
În timp ce vizionarea programelor educaționale a fost corelată pozitiv cu rezultatele în lectură, relațiile dintre vizionarea programelor de divertisment și performanța lecturii au fost în general negative. Copiii care au fost clasificați ca spectatori intensi (timp mediu de vizionare pe zi – 117 min) au prezentat un progres mai scăzut în citire de-a lungul timpului în comparație cu spectatorii medii și ușori (timpi medii de vizionare pe zi 69 și, respectiv, 35 min).
Deci, revenind la carte, se poate spune, cu studii științifice, că folosirea mediilor digitale în mod necumpătat (pînă la punctul în care se transformă în dependență digitală) duce la demență.