Psihologia Dezvoltării conține mai multe teorii principale și câteva minore.
În acest articol vom încerca să le prezentăm succint.
Privire de ansamblu
Această privire de ansamblu a fost extrasă din informațiile găsite în cursul de Psihologia Dezvoltării (predat în cadrul Facultății de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei din cadrul Universității A.L.Cuza din Iași) și nu este în nici un caz 100% precisă dar are rolul de a reda unele dintre relațiile care există între unele teorii.
Pentru o privire grafică, de ansamblu, al teoriilor de nivel mediu cât și miniteorii se poate folosi diagrama de mai jos.
A. Teoriile de nivel mediu
A.1 Teoria psihanalitică a lui Sigmund Freud
Sigmund Freud a împărțit personalitatea umană în 3 aspecte: Sinele, Eul și Supraeul.
Omul este guvernat nu numai de procese conștiente ci și de cele inconștiente.
Exista 5 niveluri de dezvoltare ale individului:
- Oral (0-1 an)
- Anal (1-3 ani)
- Falic (3-6 ani)
- Latent (6-12 ani)
- Genital (12, 14 ani>)
A.2 Teoria Dezvoltării Psihosociale(E. Erikson)
Conform lui E.Erikson, dezvoltarea individuală explicată prin problema identității.
8 Etape:
- 0-1an (ingrijire maternă, “Sunt în siguranță?”);
- 1-3ani (părinții, “Pot sa fac și singur?”);
- 3-6ani (cadru familial lărgit, ”Pot să aleg?” );
- 6-11 ani (scoala și familie, “Fac la fel de bine ca ceilalți?”);
- 11-18 ani (modelele celor de aceeași vârstă, “Cine sunt?”);
- tinerețe (prieteni și relația de cuplu, “Pot realiza mutualitatea?”);
- vârsta adultă (familia și profesia, “Am forța creatoare?”);
- vârsta a treia (integritate personală vs disperare, ”Ceea ce am realizat mă reprezintă?”)
A.3 Teoria dezvoltării cognitive a lui Piaget
Abordare bazată pe dezvoltare cognitivă.
În această teorie există 4 nivele de dezvoltare:
- stadiul senzorio-motor (0-1 an)
- stadiul preoperational (1-3 ani)
- stadiul operațional (3-6 ani)
- stadiul operațional formal (12-16 ani)
A.4 Teoria socio-culturala a dezvoltării a lui Lev Semionovici Vîgotski
Teoria lui Vîgotski Surprinde procesualitate funcționării cognitive și dezvoltarea acesteia la vârsta copilăriei. Perspectivă stadială. Zona proximei dezvoltări.
Are 6 nivel de dezvoltare:
- contact intuitiv și emoţional cu adulţii (copilăria mica 0-1 an)
- manipulare a obiectelor (1-3 ani)
- joc (3-7 ani)
- învăţare (7-11 ani)
- comunicare socială (11-15 ani)
- învăţare vocaţională (15-17 ani)
A.5 Teoria Dezvoltării Persoanei a lui Henri Wallon
Conform Henri Wallon, Ontogeneza este o construcție progresivă bazată pe: afectivitate și inteligență.
Exista 5 stadii ale ontogenezei:
- stadiul impulsiv (0-3 luni) şi emoţional (3-12 luni),
- stadiul senzorio-motor şi proiectiv (1-3 ani),
- stadiul personalismului (3-6 ani),
- stadiul categorial (6-11 ani),
- stadiul adolescenţei (11-16 ani).
B. Mini teorii
B.1 Teoria dezvoltării judecății morale a lui L. Kohlberg
Exista 2 forme ale moralității infantile : heteronomia si autonomia.
Are la baza percepția despre ce e drept și just.
Exista 3 nivele al raționamentului:
- Moralitatea preconvențională
- Moralitatea convențională
- Moralitatea postconvențională sau autonomă
B.2 Teoria comportamentului justiţiar echitabil a lui W Damon
Centrare pe aspectele comportamentale legate de conținuturi morale:
- Nici o opreliște. Egocentrism
- Justificare arbitrară
- Criteriul egalitatii
- “Meritocrația”
- Necesitatea ca și criteriu
- Combinații de criterii
B.3 Teoria edificării identității în adolescentă(J. Marcia)
Sistematizare a principiilor ericksoniene într-o teorie a edificării identității în adolescență
Cuprinde 4 etape:
- identitatea realizată
- identitatea în moratoriu
- identitatea acceptată
- identitatea difuză
B.4 Teoria învățării (J.B. Watson)
Concentrare pe relația dintre stimulii din mediu și comportamentele umane.
B.5 Învățarea socială (Bandura)
Conform lui Bandura, deoarece comportamentele părinților au valoare de întărire, copilul le imită pentru a se recompensa singur.
Concepția persoanei despre stimul este cea care intervine și reglează comportamentul.
B.6 Teoria Structurilor Generative ale Limbajului( N. Chomsky)
Anumite structuri sunt înnăscute – de exemplu capacitatea unui copil de a se descurca cu complexitățile gramaticale.
C. Bibliografie
Curs Psihologia Dezvoltării – Luminița-Mihaela Iacob, Mihaela Boza