Cum ne orientăm într-un mare aeroport

Notă: Acest articol se înscrie într-o serie mai mare de articole din domeniul Psihologiei Mediului și a avut la bază întrebarea:

Cum ne orientăm într-un mare aeroport în care n-am mai fost niciodată?


Am fost pus în această situație în următoarele aeroporturi: 

  • JF Kennedy – New York, Statele Unite
  • Incheon – Seoul, Coreea de Sud
  • Charles de Gaulle, Paris, Franța
  • PDX – Portland, Statele Unite
  • Los Angeles, Statele Unite
  • Osaka, Japonia

deci ceea ce voi expune se bazează mult pe experiența mea personală în aceste aeroporturi.

Principalul lucru pe care trebuie să ai, ca țintă, când ai coborât dintr-un avion este să vezi următoarea conexiune: fie următoarea scală, fie mijlocul de transport la destinatia dorită.

În cazul zborurilor care traversează mai multe zone de timp trebuie sa fii atent la sincronizarea ceasului și convertirea orei astfel încât să poți fi la timp la următoarea imbracare și să poți să te raportezi la timpul local.

La ora actuală exista indicatoare către centrele de informare generale ale aeroportului sau centrele de informare ale companiilor de zbor.

În toate cazurile trebuie să afli poarta de debarcare unde ai fost lăsat. Dacă ai bagaj trebuie să vezi pe panouri de la ce centură de distribuție a bagajelor ți le poți lua. Dacă nu ai bagaje și doar ești în tranzit trebuie să vezi poarta de îmbarcare și timpul de îmbarcare.

Indicator cu zona (D) și intervalul de porți de îmbarcare (de la 64 la 87)

Poarta de îmbarcare și timpul sunt de obicei notate pe biletul de avion pe care-l ai. Dacă nu se menționează trebuie sa iei codul zborului, tot de pe bilet, și să îl cauți în marile panouri cu plecări și sosiri.

Panou ce afișează următoarele zboruri

Dacă nici pe panouri nu apare trebuie, de urgență, să contactezi ghișeul companiei de zbor pe care o folosești pentru a te ajuta.

Majoritatea aeroporturilor au o structură ramificată – o zonă sau culoar central din care se ramifică alte zone sau culoare secundare. Trebuie să vezi pe ce culoar te afli și apoi să vezi la ce distanță de culoarul care conține poarta de îmbarcare te afli.

Anumite aeroporturi permit să te deplasezi în timp relativ decent între punctele sale iar unele au mici trenuri care fac legatura dintre aceste zone (ex: JF Kennedy, Incheon). Alte aeroporturi au zona de aterizare și primire a călătorilor la mari distanțe de corpul principal al aeroportului (ex: Osaka care are pistele de aterizare pe o insulă dar aeroportul este pe uscat)

Osaka: Poziționarea pistei de aterizare și a unei mari părți din aeroport

Majoritatea zonelor unui aeroport sunt numerotate cu litere și cifre latine –  ex: A1, E4. Uneori acestea îți pot da o indicație aproximativă cu privire la distanța pe care trebuie sa o parcurgi pînă la zona destinație dar există și cazuri în care cateva zone sunt grupate într-o regiune a aeroportului iar altele în alta  – cu distanțe foarte mari între ele.

Prioritatea este să ajungi la zona și poarta de îmbarcare chiar dacă mai ai destul de mult timp pentru a fi în zona în caz că:

  • se fac anunțuri relativ la următorul zbor
  • se schimbă poarta de îmbarcare
  • este nevoie de un control adițional (ex: cei care merg în Statele Unite)

Este important apoi să-ți găsești spații de recreere (mâncare, odihnă, etc) în apropierea acelei zone pentru a putea ușor ajunge la îmbarcare atunci cand se anunță.

În cazul în care ai ajuns la destinație este important sa îți iei bagajul și apoi să vezi care sunt ieșirile din aeroport.

Toate marile aeroporturi sunt conectate la mai multe sisteme de transport: auto, tren, metro.

În funcție de destinația ta finală este important să vezi pe la ce iesire trebuie să ieși (Ex: în Malmo, la ieșire, soferii de taxi pentru Danemarca și Suedia sunt în spații adiacente).

Intotdeauna să fii atent la semne si indicatoarele care sunt prezente peste tot în aeroporturi dar sa faci un pas în spate și să fii atent și la “big picture” pentru că se poate ca unele indicatoare să fie “suprascrise” de lucrători ai aeroporturilor care pot reamenaja o zonă, deschide noi ghișee sau schimba modul de parcurgere a unui spațiu – similar unui polițist care dirijează  traficul.