Mi s-a întâmplat de câteva ori în zilele trecute să observ, atât la mine cât și la alții, dinamica dintre o persoană cu manifestări evitante și una cu manifestări anxioase – denumită și dinamica anxios-evitant.
Dinamica anxios-evitant apare des în cadrul relațiilor în care unul din parteneri își dorește apropierea iar celălalt se distanțează. Ea are la bază stilurile de atașament bine cunoscute în Psihologie.
Subliniez cuvântul manifestări pentru că în anumite situații toți putem avea, într-o măsură mai mare sau mai mică, aceste tipuri de manifestări.
Exemple
Dar mai întâi 2 mici exemple unul din literatură și unul din politica internațională.
Exemplul din literatură
Exemplul din literatură nu este despre dinamica emoțională ci mai ales ar putea fi privit ca o parodie a observării unei dinamici anxios-evitantă dacă cineva ar observa-o de la distanță 🙂
…şi eu fuga iepureşte prin cânepă, şi ea pe urma mea, până la gardul din fundul grădinii, pe care neavând vreme să-l sar, o cotigeam înapoi, iar prin cânepă, fugind tot iepureşte, şi ea după mine până-n dreptul ocolului pe unde-mi era iar greu de sărit; pe de lături iar gard, şi hârsita de mătuşă nu mă slăbea din fugă nici în ruptul capului! Cât pe ce să pună mâna pe mine! Şi eu fuga, şi ea fuga, şi eu fuga, şi ea fuga, până ce dăm cânepa toată palancă la pământ…
Ion Creangă – Amintiri din copilărie
Exemplul din politică
În cadrul ONU s-a observat că în situațiile în care un reprezentant al țărilor din nordul Europei (suedez, finlandez, etc) discută cu unul din regiunile din zona Mediteranei (italian, grec,etc) sau cu cineva din Orientul Apropiat (sirian, turc, etc) apare o dinamică foarte interesantă.
Este celebru cazul, destul de anecdotic de acum, al interacțiunii dintre un norvegian si un arab pe un coridor al ONU. Arabul dorea să-i explice ceva unui norvegian și, pentru a avea distanța cu care era el obișnuit in cultura sa, făcea un pas către el, norvegianul făcea un pas înapoi pentru a restabili distanța la care era el comfortabil, moment la care arabul mai făcea un pas spre norvegian. Pentru cineva care privea din exterior și de la distanță întreaga interacțiune părea o urmărire comică redată cu încetinitorul (slow motion) în care norvegianul încercă să scape și arabul încerca să-l ajungă.
Deși exemplele de mai sus acoperă un aspect vizual și un pic caraghios – această dinamică de urmăritor / urmărit o întâlnim peste tot dar apare cu precădere atunci când o persoană cu atașament anxios interationeaza cu o persoana cu atasament
În concret: o persoană cu traume de abandon și neglijare emoțională resimte combinație paradoxală de suferință intensă și dorință crescută de implicare atunci când interacționează cu cineva necomunicativ și retras.
Cine sunt axioșii?
Aceştia insistă să fie apropiaţi de partenerii lor romantici, poate într-o manieră critică sau extrem de emoţională, pentru a face faţă anxietăţii generate de lipsa de receptivitate a figurilor lor de ataşament timpurii.
Stilul ANXIOS/PREOCUPAT – se întâlnește la o persoana cu traumă de abandon care:
- Insistă să fie apropiată de partener
- Reacționează extrem de emoțional
- Are frică intensă de abandon
- Urmărește constant asigurări de iubire
Cine sunt evitanții?
Evitanții sunt persoane cu stil de atașament evitant, unul dintre principalele stiluri de atașament identificate în psihologie, alături de stilul securizant și stilul anxios (preocupat).
Aceștia percept apropierea declanșată de un axios ca periculoasă sau incomodă și vor incerca să se distanțeze.
Partenerul necomunicativ și retras se încadrează, de obicei, în stilul EVITANT și prezintă următoarele caracteristici:
- Se distanțează emoțional
- Evită intimitatea
- Este inaccesibil
Fun fact: De multe ori cei care sunt atrași de „inaccesibilitatea” unui posibil partener nu știu în ce se bagă 🙂
Care este ciclul interacționării?
Există un ciclul al interacțiunii, o buclă care are următorii pași:
- Anxiosul se apropie, cere atenție, devine emoțional →
- Evitantul se retrage, se închide →
- Anxiosul intensifică comportamentul (panică, furie) →
- Evitantul se retrage și mai mult →
- Ciclul se repetă de la pasul 1.
Deci, data viitoare când simți că vrei să te apropii de cineva sau să te distanțezi, gândește-te că poți intra într-o dinamică anxios-evitantă.