Metafora vizuinii este o metaforă foarte interesantă deoarece poate fi folosită în relațiile interumane, în relațiile de cuplu – mai ales la începutul lor.
În metafora vizuinii se presupune că mergi prin pădure și ajungi la un moment dat să vezi o vizuină sau o gaură în pământ; te oprești și te uiți la acea vizuină, ca să explorezi, și te întrebi “Oare ce o fi în interior?”
Pentru a afla ce se află la interior ai câteva metode: o metodă ar fi să bagi mâna și să descoperi. Altă metodă ar fi să bagi un băț să vezi dacă se întâmplă ceva – în ambele situații există riscul de a fi ceva neplăcut în interior Bineînțeles că atunci când bagi un băț sau o creangă se reduce acest risc dar e posibil ca în interior să fie un animal periculos pe care să îl enervez prin ceea ce faci și să te atace.
Altă soluție ar fi să te așezi lângă vizuină, la o distanță mai mare, și să aștepți o perioadă de timp să vezi dacă intră sau iese ceva din acea vizuină. Bineînțeles că perioada de așteptare poate varia dar îți poate asigura cel puțin o probabilitate mai ridicată că vizuina este cât de cât sigură.
Această metaforă poate fi folosită mai ales la începutul relațiilor atunci când încerci să îl cunoști pe cel cu care te-ai întâlnit sau pe cea cu care te-ai întâlnit.
Echivalența dintre metodele de explorarea vizuinii și modul de apropiere față de persoana care ai întâlnit este surprinzătoare. Aceia care se aruncă într-o relație de la început se aseamănă cu cei care bagă mâna în vizuină, cei care sunt un pic mai precauți sunt aceia care bagă un băț, iar cei care sunt prevăzători sunt acei care se așează un pic lângă vizuină să vadă despre ce este vorba.
Aceasta metaforă este foarte simplă dar foarte puternică și, mai ales, ușor de explicat celorlalți.