Dubla legătură

Dubla legătură (sau „double bind”) este un concept psihologic care descrie o situație în care o persoană primește mesaje contradictorii sau incongruente, ceea ce creează confuzie și stres, mai ales în relații importante.

Dubla legătură reprezentată ca un semn cu două direcții opuse.

Acest concept este adesea asociat cu relațiile disfuncționale și poate avea legături cu trauma, în special trauma relațională sau de atașament.

Caracteristicile unei duble legături

  1. Mesaje contradictorii: Persoana primește două mesaje care se exclud reciproc, fie verbal, fie nonverbal. De exemplu, un părinte poate spune „Te iubesc” în timp ce manifestă răceală sau respingere.
  2. Imposibilitatea de a scăpa: Persoana nu poate evita situația fără consecințe negative, deoarece relația este importantă (de exemplu, un copil în raport cu părintele).
  3. Consecințe emoționale: Orice alegere făcută de persoană va duce la un sentiment de vinovăție, rușine sau anxietate, deoarece nu există o soluție „corectă”.

Legătura cu trauma

  • În copilărie: Dacă un copil este expus frecvent la mesaje contradictorii de la o figură de atașament (părinte, îngrijitor), acest lucru poate duce la confuzie, frică și dificultăți în a dezvolta încredere în ceilalți.
  • Impact emoțional: Dubla legătură poate crea sentimente de neputință, frustrare și nesiguranță, contribuind la dezvoltarea unor traume emoționale sau dificultăți de relaționare în viața adultă.
  • Trauma relațională: Persoanele care cresc în medii caracterizate de dublă legătură pot avea dificultăți în a interpreta corect semnalele emoționale și în a stabili relații sănătoase.

Legătura cu hipnoza

Dubla legătura este folosită și în hipnoză, mai ales cea ericksoniană, pentru a facilita inducerea stării hipnotice prin confuzie – pacientul fiind confuz cu privire la mesajul teraputului intră intr-o cautare a sensului, de cele mai multe ori fară sanșe de reușită – asta făcându-l să devină mai sugestibil la orice mesaj care îi oferă șansa de a scăpa de ambivalență.

Exemple

  • Un părinte care spune copilului să fie independent, dar îl critică sau îl pedepsește atunci când încearcă să ia decizii pe cont propriu.
  • Un partener care afirmă că dorește sinceritate, dar reacționează cu furie sau respingere atunci când i se spune adevărul.

Dubla legătură, în contextul traumei, poate avea efecte pe termen lung asupra sănătății mentale, inclusiv anxietate, depresie și dificultăți de atașament. Terapia poate ajuta la recunoașterea și rezolvarea acestor tipare.